Bianca Comorițan,
12 ani, clasa a VI-a A,
Liceul Tehnologic Vasile Cocea Moldovița,
profesor îndrumător: Alina Rădeanu
Îmi place mult să citesc! Camera mea e compusă din cărți și vise, iar fiecare carte o asociez cu o ușă, ce odată deschisă, îți va dezvălui o nouă posibilitate, o lume mirifică, un cuvânt nou, o idee, creativitate și imaginație.
Viața e și ea o carte, o carte cu mai multe uși, ușile alegerilor noastre! Visurile mele legate de carieră țin de deschiderea a două posibile uși: cea către medicină și/sau psihologie. Ambele au ca scop, grija pentru om, pentru integritatea sa fizică și emoțională. Astfel, pot spune că acum citesc, pentru ca în viitor să pot „citi“ omul din fața mea.
Încă de mică îmi doream să am o viață perfectă, o viață fără lipsuri, o viață care să îmi asigure tot ce e mai bun pentru mine și pentru cei din jurul meu. De aceea eu îmi doresc să devin medic chirurg, să ajut oamenii bolnavi și, în același timp, să fiu mulțumită de viața mea. Multă lume îmi spune că este o meserie grea, sfătuindu-mă să nu mă complic atât de mult, ci să îmi trăiesc viața, însă eu aleg să mă ascult pe mine și să fac ceea ce îmi doresc. Dorința aceasta, de a fi medic, a apărut pentru prima dată când am văzut-o pe mama mea care, lucrând în acest domeniu și ajutând la salvarea vieților atâtor oameni, a dat un sens nobil vieții ei. De atunci, am fost și sunt interesată de această ramură a medicinei. Alți factori care m-au făcut curioasă sunt cărțile și orele de biologie. După cum spuneam, iubesc să citesc, cititul mă face să mă simt mai bine și îmi dă oportunitatea de a experimenta lucruri noi, așezată fiind în fotoliu și doar deschizând filele unei cărți. Iar orele de biologie sunt, pentru mine, ca un preambul al uceniciei mele într-ale medicinei, îmi place lucrul la microscop și, bineînțeles, lecțiile despre corpul uman.
Cred că orice om se gândește la acel plan B, care cumva ne asigură spatele în caz că nu merge planul A. În cazul meu, a doua variantă, a doua ușă pe care aș dori să o deschid, este cea care mă va duce către meseria de psiholog. Dacă în prima meserie, grija se axează pe însănătoșirea fizică, biologică, a organelor și corpului, luat ca întreg, cea de a doua meserie vizează grija pentru suflet. Însă planul emoțional se revarsă asupra celui fizic și știm asta foarte bine dacă e să ne gândim că orice emoție mai puternică ne face inima să bată cu o rapiditate mărită. Îmi imaginez că în această meserie voi fi asemeni Vrăjitorului din Oz, voi arăta doar drumul, drumul către încrederea în sine a oamenilor și cheița ce-i va duce la accesarea tezaurului lor interior.
Fără inimă, nu putem trăi!, dar dacă ești perfect sănătos din punct de vedere fizic, iar din punct de vedere moral și psihic, ești la pământ, atunci sunt riscuri la fel de mari să te ruinezi pe tine însăți.
Până acum am vorbit despre meseriile pe care vreau să le profesez, însă nu am vorbit despre ce fel de om îmi doresc să fiu! Îmi doresc să devin un om înțelept, care poate face diferența dintre bine și rău, un om care îi va învăța și pe ceilalți lucruri folositoare. Îmi doresc să devin un om drept, un om cu demnitate și un om independent, care nu are nevoie de altcineva pentru a trăi.
Aceasta este compunerea mea, pe care am scris-o atât cu capul cât și cu inima!, imaginându-mi ușile pe care trebuie și vreau să le deschid, ușa demnității și moralității fiind printre cele mai importante!