Mihaela Paraschiva Moroșan,
17 ani, clasa a XI-a A,
Liceul Tehnologic Vasile Cocea Moldovița,
profesor îndrumător: Rădeanu Alina
Observăm că mass-media promovează vulgaritatea, uneori minciuna, divertismentul slab, fără substanță.
„Cultura înseamnă lărgirea minții și a spiritului”
(Jawaharlal Nehru)
Cultura reprezintă însumarea tuturor valorilor, credințelor dintr-o societate, o adevărată formă de maturitate a ființei umane. Pentru Herder, cultura este „sângele dătător de viață“, iar pentru Noica „singura sursă certă a unei bucurii permanente! “
Asociez cultura cu rădăcina unui copac… Știți că fără ea, fără rădăcină, copacul nu ar exista? De ce? Pentru că rădăcina are nu doar rol în susținere, ci furnizează apa și sărurile minerale. În cazul nostru, sărurile minerale sunt cunoștințele și informațiile pe care ni le dobândim din cărți, preparându-ne seva cunoașterii. Un copac cu o rădăcină puternică, este un copac greu de doborât. În ciuda furtunilor și a vijeliilor, el își păstrează verticalitatea și puterea. Analog, omul cult este un om luminat la chip, frumos, cu o sclipire în ochi, fiind invulnerabil la manipulare.
Cultura o dobândim din cărți! Ce fel de cărți? Cărți de calitate! Știi tu ce înseamnă calitate? ne întreabă Ray Bradbury, în a sa carte „Fahrenheit 451”. Tot aici găsim și un răspuns: “Pentru mine înseamnă substanță! Cartea asta are pori, are trăsături proprii, o poți pune la microscop și-ai să vezi atunci cum viața ei curge, într-o nesfârșită varietate. Cu cât sunt mai mulți porii unei cărți, cu cât mai multe detalii de viață veridic înregistrate poți desprinde de pe un centimetru pătrat de hârtie, cu atât mai bună e literatura respectivă.” „Fahrenheit 451” este o distopie a unei societăți în care oamenii nu aveau voie să citească. În această lume imaginată de Ray Bradbury, pompierii au o relație nefirească față de foc, distrugând cărțile prin ardere.
În istorie, a existat un moment când cărțile au fost arse: anul 1933. Distrugerea cărților de către naziști a devenit emblematică, cenzurând sau eliminând din conștiința publică un aspect al culturii unei națiuni. Se dorea o societate vulnerabilă la manipulare, ce nu va avea exercițiul gândirii critice, nu va avea la ce să se raporteze, fiindu-le greu să distingă binele de rău. Raportându-ne la societatea de astăzi, societate ce aparține, din păcate, în cele mai multe cazuri “civilizației spectacolului “, după cuvintele scriitorului Mario Vargas Llosa, ce are întru totul dreptate deoarece, doar printr-un scurt “itinerariu” prin societate, observăm că mass-media promovează vulgaritatea, uneori minciuna, divertismentul slab, fără substanță, iar “o cultură care încurajează tot mai puțin efortul intelectual, te face să nu fii interesat de nimic“, ne spune același Llosa, cuvinte cu care sunt întru totul de acord.
În concluzie, noi, tinerii trebuie să luptăm pentru susținerea culturii înalte, cultură ce ne va ajuta să devenim noi înșine, să evoluăm spiritual, să găsim comorile ascunse, să creștem pentru a deveni oameni desăvârșiți.