Maria Ioana Istrate,
cl. a VII-a,
Colegiul Național Cuza Vodă Huși,
prof. coordonator Carmen Any Avram
Dacă te iubești suficient de mult, dacă te respecți îndeajuns și dacă te consideri important în propria ta viață, atunci știi ce ai de făcut. Aș începe prin a aminti de iubirea de sine (imaginea de sine, încrederea în sine, stima de sine), ca fiind acea putere care vine din conștientizarea comorilor care există în noi. Fiecare din noi avem în interiorul nostru resurse nelimitate, care ne pot ajuta să trăim viața pe care ne-o dorim, doar că trebuie să ni le descoperim și să le accesăm.
Am conștientizat că sunt o persoană dinamică, creativă, care iubește natura, frumosul și căreia îi plac provocările. Toate acestea au la bază iubirea de sine, fără de care nu poți să devii ceea ce vrei să devii, adică viața nu are sens și scop. În fața mea se așterne un drum lung, plin de experiențe și lecții de viață noi, palpitante. Cunosc prea bine acest drum. Tot înaintând, voi putea în sfârșit să mă cunosc pe mine însămi. Privind în spate, printre gânduri, se conturează siluete ale vechiului eu. Întotdeauna îmi fac timp pentru ele. Le vorbesc despre prezent, ele ascultă, apoi mă felicită pentru progresul făcut. Până la urmă, acceptarea felului tău de a fi conduce la a te prețui.
Calea spre cunoașterea de sine este într-adevăr lungă, presărată cu momente în care trebuie să te străduiești să te înțelegi, să fii blând cu tine și chiar să te ierți pentru greșelile făcute. De-a lungul timpului, n-am putut să nu observ modul în care alegerile mele vestimentare, felul de a privi anumite lucruri și atitudinea mea când abordez diferite situații s-au schimbat.
Atunci când întâlnesc o oglindă sau o băltoacă senină de apă, nu ezit să-mi caut chipul prin reflecția peisajului. Privirea îmi este întâlnită de altă pereche de ochi căprui, parcă ascunși după o pereche de ochelari, totul înrămat într-un chip rotund, iar părul scurt, șaten, îi coboară aproape până la umeri. Această imagine a mea a trecut prin multe schimbări, dar mereu am prețuit-o deoarece arăta perfect ceea ce voiam să exprim în acea perioadă.
Fiecare dintre noi este special. Oricine are anumite trăsături, calități, care îl scot în evidență și îl definesc ca persoană. Calitățile sunt însoțite și de defecte, însușirile mai puțin bune ale noastre, pe care trebuie să le acceptăm dacă vrem să ne continuăm drumul iubirii de sine și al acceptării de sine.
Eu sunt unică, valoroasă, pentru că mă iubesc așa cum sunt. Aleg să pășesc pe treptele evoluției, dezvoltării, împlinirii, urcând treaptă cu treaptă, pentru a ajunge cu încredere în mine să acționez, să vreau, să pot și să fac, pentru a mă simți fericită.
Orice vreau să devin în diferite etape ale vieții are la bază iubirea de sine. Eu îmi creez propria realitate, viața visurilor mele. Eu sunt creatoare, de aceea aleg să gândesc pozitiv despre mine și despre cei din jur, aleg să fiu fericită și negreșit, în ritmul meu, am să devin ceea ce vreau să devin.