Mihaela Adelina Răchită,
Clasa a VI-a B
ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 ROATA DE JOS
JUD. GIURGIU
Pof. coordonator: Gabriela Ortensia Tila
Chiar dacă visurile mele nu corespund cu visurile părinților mei, eu, de mic copil, mi-am dorit să devin actriță.
Să mă întorc puțin în timp, până în momentul când, fiind copil de grădiniță, trebuia să recit poezii, să joc diferite roluri pentru serbările școlare. Îi impresionam cumva pe ceilalți, primeam aplauze, mai ales că puneam pasiune. Iar lumea îmi spunea că sunt cea mai bună la asta.
Acum, la gimnaziu, avem o doamnă profesoară de română care organizează cercuri literare, pe tematici – Eminescu, Caragiale, Ziua lecturii – iar noi trebuie sa recităm sau să jucăm in diverse piese mici. Eu sunt foarte atrasă de aceste activități și câștig premii după premii. Da, îmi văd visul mai departe și văd exact ce-mi doresc: să devin actriță.
Eram, la început, uimită doar de frumusețea feminină a multor actrițe, apoi, în timp, priveam cu interes felul in care se mișcau, rolurile pe care le aveau de trăit și cum le interpretau.
Timpul a trecut, iar eu visez cu ochii deschiși, din ce in ce mai intens la ziua când voi fi aplaudată pe o scenă, când lumina reflectoarelor îmi va evidenția chipul, iar oamenii mă vor recunoaște și mă vor aprecia. Dar… îmi place nebunia de a descoperi lucrurile care duc către un personaj pe care îl voi juca, îmi plac repetițiile, îmi place să creez din sufletul meu personaje care vor fi parte din mine.
Iubesc muzica pentru că notele ei mă înalță, mă fac fericită; iubesc dansul pentru că el mă poartă cu pași mici, dar siguri către oamenii pe care-i ador; iubesc culoarea care-mi dă speranță, însă…..cel mai mult iubesc actorul din mine care le face pe toate la un loc.
Nu voi renunța la visul meu! Voi continua să merg pe drumul pe care mi-l doresc cu adevărat in suflet!