Sari la conținut

Andreea Jude, Pledoarie pentru cultură și lectură

Andreea Jude,
16 ani, Clasa a X-a A,
Liceul Tehnologic Vasile Cocea Moldovița,
Profesor îndrumător: Șutu Laura

Chiar dacă spunem cu toată inima că trăim într-o variantă mult mai îmbunătățită a lumii decât cum eram, de exemplu, acum vreo 30 de ani, poate că este așa din alte puncte de vedere, dar când vine vorba de analfabetism și prostia de a te lăuda cum că singura carte pe care ai citit-o este “Amintiri din copilărie”, am rămas la gândirea și cunoștințele din acea perioadă.

Precum ne arată dicționarul, a lectura reprezintă parcurgerea unui text scris sau tipărit, pentru a lua cunoștință de conținutul lui. Prin această simplă acțiune reușim, poate chiar inconștient, asimilarea unor noi rațiuni și perspective asupra vieții. Desigur că ne și îmbogățim vocabularul, așa cum știm și am auzit, toți reușim să realizăm o mulțime de lucruri pe care poate nu am dorit să le facem inițial, toate astea privind rezolvarea problemelor, a unor inconveniențe, prin trăirea în corpul personajului pe care ni l-a introdus cartea pe care o citim, sau rezolvate de un om de știință de care am devenit fascinați. Toate astea depind de o singură carte. Știu că ce am afirmat pare foarte simplu, doar că trebuie să ne gândim, oare chiar orice carte poate face asta? Și da, și nu! În următoarele rânduri vă voi prezenta o oarecum scurtă istorie a cititului, iar pe la sfârșit vă voi prezenta mai pe lung care sunt avantajele lecturii.

În lumea contemporană, cititul este privit superficial, pentru toți fiind un lucru atât de banal și normal, încât considerăm că toată lumea ar trebui să fie în stare de asta. Totuși, știați că în urmă cu nu puțin timp, cititul era ‘‘interzis’’ pentru femei? La început, lecturarea era cea a cărților religioase, o experiență colectivă și cu voce tare, de care aveai parte alături de persoane ce aparțineau aceluiași cult și care aveau aceleași credințe, astea datorită influenței majore pe care o avea Biserica, dar, prin secolul al XVIII-lea, odată cu începerea lecturării romanelor libertine, cititul a devenit o experiență solitară, cu trăiri de care numai tu aveai parte la momentul de față. S-a considerat că romanele aveau o influență negativă asupra femeilor, ele fiind principalele consumatoare, sugerându-le modele greșite de conduită și permiterea visării unei vieți de care nici nu se putea pomeni. Rolul femeilor, așa cum a fost prestabilit de societate, mai ales în acea perioadă era, și încă este, cel de casnică, atașată de casă, iar bărbatul este cel care lucrează în afara căminului conjugal. Din cauza acestei separări ale atribuțiilor între sexe, mereu s-a considerat că bărbatul este cel care are parte de o lecturare în interesul meseriei sale, una bazată pe ceva util în viață și săvârșită în tinerețe, tocmai pentru a-și putea spori cunoștințele în domeniul pe care avea să-l urmeze sau pentru simplul fapt că dorea să fie o persoană cultivată. Consider că toți avem întipărită în minte imaginea unui soț iubitor care în toate filmele de epocă este portretizat citind și având în mână ziarul de dimineață. Această “interzicere” pentru citit a femeilor a fost realizată chiar de oamenii Bisericii, dezvoltând concepția unei lecturi păcătoase. Romanele libertine abordau subiecte de entertaining, nu ceva care poate neapărat să-ți aducă un plus de cultură, ci ceva ce înfățișa poate viața pe care ți-ai dori să o trăiești, prezentată din mai multe puncte de vedere cum ar fi relațiile intime dintre două personaje. Valorile morale prezentate erau contrare valorilor cu care erau asociate femeile: modestie, fidelitate, castitate, făcând din acestea posibile victime ale diavolului.

Oamenii din acea perioadă erau niște simpli subiecți, ușor de influențat, chiar din cauza inculturii de care dădeau dovadă. Din această cauză mai auzim și acum despre tot felul de invenții medicale care în ziua de astăzi ni se par inadmisibile și total incoerente, doar că acolo unde nu există carte, nu există nici principii morale pe care să te bazezi. Chiar pe la jumătatea aceluiași secol, oamenii încep să audă despre o așa zisă boală medicală cauzată de lectura în exces și care afecta în special femeile, cred că, chiar acum vă gândiți că v-am dat încă un motiv în plus de a nu citi, însă trebuie să aveți câtuși de puțină logică pentru a vă da seama de ilogica din spatele bolii. Pentru a explica o boală nervoasă, medicii se foloseau de o așa zisă “medicină a aburilor”: “aburii se formează în anumite părţi ale corpului şi afectează “fibra nervoasă””. Medicul Pomme, în “Traité des affections vaporeuses des deux sexes” (1763) susţine că: “femeia care abuzează de lecturări riscă să intre într-o stare cataleptică: „îşi dă ochii peste cap, cade la pat şi îşi încordează membrele””. Un lucru care mi se va părea mereu deranjant este diferența dintre cum anumite stereotipuri și prejudecăți se răsfrâng în majoritate asupra femeilor.

Chiar dacă spunem cu toată inima că trăim într-o variantă mult mai îmbunătățită a lumii decât cum eram, de exemplu, acum vreo 30 de ani, poate că este așa din alte puncte de vedere, dar când vine vorba de analfabetism și prostia de a te lăuda cum că singura carte pe care ai citit-o este “Amintiri din copilărie”, am rămas la gândirea și cunoștințele din acea perioadă și mai ales, când mă gândesc că există țări care interzic participarea fetelor la orele de curs (societatea afgană). Consider că această gândire este mai des întâlnită în rândul persoanelor din mediul rural. Așa cum am auzit mai multe personae spunând: “La ce-mi trebuie carte ca să pot lucra pământul?”. Într-adevăr, nu-i o necesitate neapărată să știi să citești sau să ai măcar niște cărți citite, pentru a putea să sapi și să plantezi o sămânță, asta ca să nu intru în detalii, doar că viața constă și din alte activități. Acum există posibilitatea alegerii unui propriu viitor și nici nu cred că-i place cuiva când este judecat în orice privință.

Pledoarie înseamnă a-ți susține și apăra cauza, oral sau scris, așa cum fac eu acum, și ce trebuie să apăr înaintea voastră este lectura și, mai ales, importanța ei. Sper că v-ați făcut măcar o scurtă părere despre ce înseamnă a fi o persoană minim cultivată, care are și cărți de specialitate citite, fac referire la cele care te vor ajuta ca elev să-ți alegi mai ușor o carieră, sau care îți stârnesc în mod deosebit atenția. Beneficiile pe care ți le poate aduce o carte depend și de cartea pe care o citeși. Nu consider că o carte de benzi desenate sau care are acțiunea stabilită într-un univers fictiv te va ajuta să ai o cunoștință mai concretă asupra propriei vieți sau a lumii în care trăiești. Acest tip de lectură este considerat a fi unul light sau ușor, pentru a te putea desprinde pentru un scurt timp de viața haotică de afară. Cu ajutorul acestor cărți reușești traversarea dintr-o lume într-alta, te poți regăsi în viața pe care o duce personajul, ajungând să i te raportezi și să te simți de parcă tu treci prin toate acele evenimente, îți creează stabilitatea de a gândi și de a deveni o persoană creativă. Recomand și ca înainte să te uiți la un film bazat pe o carte, să citești cartea mai întâi fiindcă știi cum se spune: “a fost mai bună cartea decât filmul” și știți de ce, pentru că mereu va interveni percepția regizorului asupra cărții, modul în care i-a vizualizat acțiunea în timp ce o citea. Ceea ce mereu mi s-a părut fascinant este maniera personală a fiecăruia de a pricepe același lucru, adică cineva își imaginează că personajul principal arată într-un fel, iar altcineva și-l imaginează în alt fel, spre exemplu și, mai ales, opiniile diferite bazate pe aceeași carte.

Abia în cazul lecturii pentru propria informare sau care are legătură cu stabilizarea și îmbogățirea propriilor cunoștințe asupra unui subiect, putem spune că vei reuși să-ți îmbogățești vocabularul. Această lectură este în special pentru persoanele cu un obiectiv fix, care știu pe ce vor să se axeze, însă asta nu înseamnă că nu există loc și pentru cei ce vor doar să înecerce aceste cărți. Eu, sincer, mă regăsesc pierdută în această categorie. Mereu voi aprecia o carte bazată pe istoria unui trecut din care, se pare, că au avut toți câte ceva de învățat, decât “să-mi pierd timpul” cu o carte pe care să o citesc “din plictiseală. Asta nu înseamnă că nu se poate reuși realizarea aceluiași lucru și din cărțile obișnuite de povești. Datorită întâmplărilor prin care trece protagonistul, ți se arată cum să treci cu success peste vreo problemă pe care va trebui să o înfrunți, prin simplul fapt că vei învăța din greșelile și deciziile acestuia.

Interesele în citit ale fiecăruia sunt diferite, dar totuși la fel, adică cu toții citim cu un scop, scopul de a-ți dezvălui o curiozitate, de a aduce un plus pentru propriile cunoștințe. Ar cam trebui să ajutăm cartea în a învinge lupta greu dusă cu pierdutul timpului dând scroll pe rețelele de socializare, să ne facem timp cel puțin 30 de minute doar pentru a începe să citim câteva pagini. Este trist cum, odată cu digitalizarea erei noastre, am uitat să mai deschidem o carte din când în când. Înțeleg că la început este mai greu fiindcă, pentru orice lucru pe care îl începi pentru prima dată, îți va trebui o perioadă de acomodare, în care va trebui să citești forțat, dar îți garantez că nu vei regreta! Te asigur că nu te vei mai despărți de această nouă plăcere creată, și fii atent, nu orice carte sau articol, în cazul erei noastre, reprezintă o lectură bună sau care chiar merită a fi citită!

Fii printre cei care aduc un plus societății, începând cu o carte!