Roxana Lungu,
12 ani, clasa a VI-a A,
Liceul Tehnologic Vasile Cocea Moldovița,
profesor îndrumător: Alina Rădeanu
Când voi fi mare, voi fi medic veterinar! Îmi voi alege această meserie deoarece îmi plac foarte mult animalele, de fapt le iubesc și sufăr când văd animale rănite sau fără adăpost.
Persoana care m-a inspirat și motivat în alegerea acestei meserii a fost profesoara mea de engleză din Grecia, țara în care am locuit, împreună cu părinții mei, până la vârsta de 10 ani. Am fost impresionată de faptul că această profesoară salva animale, un salvator de animale, așa am numit-o! Atunci m-am gândit, pentru prima dată, la posibilitatea de a fi medic veterinar, să pot face astfel mai multe pentru animale.
Să fii medic veterinar este o mare responsabilitate, deoarece viața animalelor mai mari sau mai mici este în mâinile tale, au nevoie de tine!
Îmi amintesc momentul când, împreună cu profesoara mea de engleză, am plecat să salvăm niște căței mici. Locul în care trebuia să ajungem era, undeva, pe o plajă de pe insula Creta. Când am ajuns acolo, am găsit patru căței, dar cel mai trist a fost că mama lor era rănită. Am strâns cățeii într-o cutie de carton și i-am acoperit cu o pătură. Doamna profesoară a luat cățelușa în brațe și, astfel, ne grăbeam să ajungem la cabinetul medicului veterinar. La cabinet, ne aștepta doamna doctor. Pe chipul ei se citea îngrijorarea dar, totodată, dorința de a o face bine pe mama cățelușilor. Imediat a controlat-o și a văzut că are mai multe răni deschise, le-a curățat și le-a cusut, a administrat antibiotic, iar în câteva zile, cățelușa era bine, astfel că a fost transportată, împreună cu puii ei, la adăpostul de animale al profesoarei mele. Atunci am avut un moment de certitudine, mi-am zis: da!, vreau cu adevărat să devin medic veterinar!
Îmi doresc din tot sufletul ca acest vis al meu să nu rămână un simplu vis ci să se transforme în realitate, pentru binele oricărui animal!